Ce urmează pentru Găgăuzia după decizia Curții de Apel în cazul Evgheniei Guțul, ce a determinat Comratul și Chișinăul să se așeze la masa negocierilor pentru a rezolva divergențele legate de alegeri și ce probleme există în materie de respectare a drepturilor minorităților – acestea sunt subiectele care au fost discutate în mass-media din Găgăuzia în ultima săptămână.
Curtea de Apel a menținut hotărârea în cazul Evgheniei Guțul. Ce urmează?
În cea mai recentă ediție specială a emisiunii Nokta Live, jurnalistul Mihail Sirkeli a analizat decizia Curții de Apel din Chișinău, care a menținut sentința pronunțată împotriva bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”.
Sirkeli a reamintit că, înainte de pronunțarea sentinței, pe internet a fost lansată o campanie mediatică specială, menită să o prezinte pe Guțul drept o victimă politică.
„În așa-zisa carte a Evgheniei Guțul apar următoarele cuvinte: «Am fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru că am apărat poporul găgăuz». Și imediat se naște întrebarea: de cine a apărat, de fapt, Evghenia Guțul poporul găgăuz și avea oare poporul găgăuz nevoie de apărarea ei? Singurul lucru de care Evghenia Guțul a „apărat” poporul găgăuz este democrația și alegerile libere și corecte, deoarece ea a devenit bașcană în urma unei operațiuni de o amploare fără precedent a Kremlinului de mituire a alegătorilor și de falsificare a alegerilor”, a remarcat Sirkeli.
Jurnalistul consideră că Guțul a primit o sentință justă de șapte ani de închisoare, fapt care, însă, nu a îmbunătățit situația Găgăuziei. Guțul ocupă în continuare funcția de bașcan și, deocamdată, nimeni nu intenționează să declare postul vacant.
În același timp, Sirkeli reamintește cine se află la conducerea autonomiei – funcția de bașcan interimar este ocupată de Ilia Uzun. Cu câțiva ani în urmă, acesta a fost condamnat pentru că l-a lovit cu un scaun pe fostul său coleg, deputatul Adunării Populare a Găgăuziei, Demian Caraseni. Uzun nu a ajuns la închisoare, deoarece a fost amnistiat.
„Găgăuzia este condusă de cei cărora le convine conflictul cu Chișinăul. Menținerea acestui conflict îi oferă lui Uzun posibilitatea de a rămâne la putere în Găgăuzia, de aceea el va încerca să intensifice acest conflict pe cât posibil. Și cu cât sunt mai multe divergențe între Chișinău și Comrat, cu atât mai bine pentru Moscova”, consideră Sirkeli.
În opinia sa, singurii care pot scoate autonomia din criză sunt autoritățile centrale din Moldova.
„Dialogul este, desigur, necesar, dar fără soluții concrete și acțiuni decisive din partea Chișinăului, situația va deveni și mai gravă, iar Kremlinul nu va face decât să contribuie la aceasta, pentru a menține conflictul dintre găgăuzi și moldoveni. Așadar, așteptăm din partea autorităților Republicii Moldova acțiuni mai decisive în această direcție”, a concluzionat Sirkeli.
De ce Chișinăul și Comratul s-au așezat la masa negocierilor?
Pe portalul Laf.md a apărut o analiză a motivelor pentru care autoritățile din Moldova și din Găgăuzia s-au așezat în cele din urmă la masa negocierilor pe marginea organizării alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei.
Principalul motiv pentru care Chișinăul și Comratul au început negocierile este considerat a fi diplomația internațională. Această ipoteză este susținută de deputatul APG, Alexandr Tarnavski.
„Președintele Republicii Moldova s-a implicat în acest proces relativ recent, după întâlnirea cu președintele Republicii Turcia, domnul Erdogan. Se pare că problema dreptului electoral din Găgăuzia a fost ridicată la cel mai înalt nivel. Prin urmare, președinta Republicii Moldova s-a implicat foarte logic în acest proces, invitând reprezentanții Comratului, Chișinăului și ai Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova să se așeze la aceeași masă pentru a ieși din acest impas juridic”, consideră Tarnavski.
Un al doilea motiv pentru care părțile au devenit mai disponibile la negocieri este posibilitatea de a organiza simultan alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei și pentru funcția de bașcan al Găgăuziei. În urma deciziei Curții de Apel în cazul Evgheniei Guțul, la Comrat trebuie să se declare vacant acest post și să se organizeze alegeri anticipate peste trei luni.
Astfel, în septembrie 2026 apare posibilitatea de a desfășura simultan cele două campanii electorale.
Faptul că președinta Moldovei, Maia Sandu, a discutat cu președintele Turciei, Recep Erdogan, chestiunea alegerilor din Găgăuzia a fost confirmat indirect chiar de Sandu în cadrul unei întâlniri cu primarii din Găgăuzia. Acest lucru a fost relatat de primarul satului Copceac, Oleg Garizan.
„Doamna președinte a răspuns: «Da, am discutat… Și, desigur, președintele Turciei a pus întrebarea: «Dar cum rămâne cu alegerile din Găgăuzia?» Și iată că președinta a dorit să afle și părerea noastră: «Domnilor primari, haideți să ne punem de acord, aceasta este țărișoara noastră, haideți să ne sfătuim și să vedem ce facem mai departe». Majoritatea absolută a primarilor a spus fără echivoc: „Considerăm că alegerile din Găgăuzia trebuie organizate de Găgăuzia”, a comentat Garizan.
Interviu cu deputatul Alexandr Odnostalco
Canalul de televiziune NTS a difuzat un interviu cu Alexandr Odnostalco, deputat în Parlamentul Moldovei din partea socialiștilor.
Una dintre temele abordate a fost respectarea drepturilor minorităților naționale. În acest domeniu, Odnostalco identifică o serie de probleme.
„În prezent, celor care nu cunosc limba oficială le este foarte greu, și consider că trebuie să acordăm mai multă atenție acestei probleme și să fim mai sinceri cu acești oameni. Cum ar putea legislația să ne protejeze drepturile noastre, ale ucrainenilor, găgăuzilor, bulgarilor și ale altor naționalități, când legea privind minoritățile naționale a fost recunoscută ca fiind depășită, iar un nou act legislativ nu a fost încă elaborat? Din păcate, este dificil să vorbim despre protecție, deoarece actuala putere susține că la noi lucrurile merg bine și totul este minunat”, a spus Odnostalсo.
În cadrul emisiunii s-a discutat și despre problemele din domeniul medical. În opinia deputatului, Moldova ar trebui să dezvolte turismul medical.
„Avem o stomatologie bine dezvoltată, iar cea mai mare cheltuială în acest domeniu o reprezintă serviciile stomatologice. Indiferent de situație, medicina în Republica Moldova este mai ieftină și mai accesibilă decât în multe țări din Europa; putem dezvolta cardiologia, chirurgia și alte specialități. În prezent, lucrez la o propunere privind introducerea vizei medicale, care va facilita venirea străinilor în Moldova exclusiv pentru a beneficia de servicii medicale. Dacă doriți să veniți fără formalități inutile – noi vă îngrijim și dinții, vă și hrănim şi vă cazăm la hotel, trebuie doar să aduceți bani în țară”, a comentat deputatul.
