Republica Moldova avansează spectaculos în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, dar timpul politic nu curge neapărat în favoarea sa. Rusia intensifică presiunile hibride, războiul din Ucraina menține regiunea într-o permanentă stare de vulnerabilitate, iar ascensiunea populismului european poate complica viitoarele decizii privind extinderea. Între oportunitatea istorică a aderării și costurile tot mai mari ale vieții, guvernarea PAS are de rezolvat o ecuație dificilă. Mai precis, să transforme succesele diplomatice în rezultate pe care cetățenii să le simtă în propriile buzunare. Aceasta este cheia reușitei.
RECENTE
FAKE NEWS
Luca Niculescu, aflat astăzi în prima sa vizită oficială la Chișinău, a reafirmat sprijinul ferm al Bucureștiului pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, inclusiv pentru deschiderea ultimelor două clustere de negociere până la sfârșitul anului.
Prima lansare a fost pe 22 octombrie, la Biblioteca Centrală Universitară Carol I de la București.
Orașul din vestul țării în care în care a izbucnit Revoluția română anticomunistă din decembrie 1989 i-a conferit aceeași distincție și preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu.
Atacul a avut loc în perioada 19-23 octombrie și au fost vizate aproximativ un milion de IDNP-uri.
În ultimele săptămâni, Moldova a făcut doi pași înainte și doi înapoi, în procesul de aderare. Dacă clusterele (grupurile de capitole) 2 și 3 au fost deblocate oficial pe data de 13 octombrie, o săptămână mai târziu The Kyiv Independent relata, bazându-se pe surse neoficiale, că Ungaria, cea care anterior întârziase deschiderea clusterelor 2 și 3, s-a opus deblocării următoarelor două clustere, 4 și 5, fără explicații. Vizita ulterioară a președintei Maia Sandu la Budapesta nu pare a fi produs rezultate concrete. Moldova are, deocamdată, destul de lucru cu grupurile de capitole 1, 2, 3 și 6, iar blocajul pare a fi unul temporar, după toate estimările. Totuși, conjunctura europeană actuală conferă un grad de urgență pașilor de acest fel.
Confruntată cu o criză economică și socială tot mai profundă, aflată în preajma campaniei electorale pentru „alegerile” din decembrie, administrația separatistă de la Tiraspol încearcă să transfere asupra Chișinăului responsabilitatea pentru dificultățile regiunii, alimentate în mare parte de dependența îndelungată de gazele rusești și de un model economic nesustenabil.
Rivalitatea dintre doi scriitori și denunțurile ar fi contribuit la interzicerea cărții „Haiducul Tobultoc”, semnată de Dumitru Moldovanu (1946-2018) și publicată în 1981. Potrivit lui Arhip Cibotaru, fost redactor al revistei „Nistru”, un scriitor consacrat, care deținea un loc important în abordarea temelor istorico-patriotice, l-ar fi considerat pe Moldovanu un concurent și ar fi identificat în creația acestuia nuanțe antirusești. Scriitorul la care s-ar fi referit Cibotaru ar fi Gheorghe Malarciuc (1934-1992), cunoscut inclusiv pentru scenariile filmelor despre Serghei Lazo. Un alt denunț ar fi venit din interiorul editurii. Deși cartea trecuse prin toate filtrele cenzurii sovietice, tirajul de 10.000 de exemplare a fost confiscat, iar cărțile au fost tăiate și arse.
E regizorul la filmele căruia se vând bilete în cinematografele de acasă, ceea ce nu e tocmai o tradiție în spațiul nostru, unde publicul mai curând va prefera un blockbuster american. A lansat a treia comedie și lansarea ei a fost eveniment de covor roșu. În sălile de proiecție la „Badanta” se râde zgomotos, iar publicul e încântat. Regizorul Ion Borș spune, într-un interviu pentru Veridica, că a trăit o întreagă aventură pe tot parcursul procesului de filmare a acestei pelicule.
Vladimir Putin este singurul lider care încearcă să salveze Ucraina, în timp ce autoritățile de la Kiev și aliații occidentali urmăresc distrugerea acesteia, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Noul pod peste râul Nistru, Cosăuți-Iampol, care va lega Republica Moldova de Ucraina, este construit pentru a aproviziona armata ucraineană, și, prin urmare, Chișinăul va fi implicat în războiul din statul vecin, potrivit propagandei de la Moscova.
Autoritățile încearcă să-i aducă la faliment pe fermierii moldoveni, pentru ca aceștia să renunțe la terenuri și să le vândă străinilor, lucru care ar avantaja guvernarea, întrucât nu ar mai trabui să ofere subvenții în agricultură, susține propaganda pro-rusă de la Chișinău.
Occidentul a recunoscut victoria Rusiei în războiul din Ucraina, iar SUA au trecut de partea Moscovei pentru că nu pot supraviețui fără motorina rusească, potrivit propagandei pro-Kremlin. În realitate, acordul dintre Trump și Putin nu reprezintă o recunoaștere a victoriei Rusiei, iar Statele Unite sunt cel mai mare exportator mondial de motorină.
„Adunarea poporului transnistrean” a fost subiectul care a dominat programele posturilor de televiziune de la Tiraspol. În pofida constrângerilor, numărul celor care au ieșit în stradă a fost foarte mic, iar analiștii consideră că această manifestație a fost, de fapt, o încercare a Tiraspolului de a pasa vina pe autoritățile de la Chișinău pentru modul defectuos în care au gestionat și continuă să gestioneze situația din regiunea separatistă.
Călătoria lui Igor Dodon la Moscova și o posibilă nouă tactică a influenței ruse în Republica Moldova, trecutul politic al candidatului la funcția de bașcan, Fiodor Gagauz, și problemele economiei moldovenești în pragul iernii — acestea sunt principalele teme discutate de mass-media regională din Găgăuzia în ultima săptămână.
Prin aplicarea TVA companiilor din regiunea transnistreană, Chișinăul fură banii din fondurile destinate orfanilor și persoanelor cu dizabilități, potrivit șefului administrației separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.
Nu rata ultimul număr Veridica Weekly▸ Narva, orașul estonian de frontieră, este privit ca unul dintre locurile unde Moscova ar putea testa NATO printr-un atac limitat; pregătirile militare și renunțarea la materiile prime rusești avansează greu. ▸ Două nave au fost lovite de drone în zona bulgară a Mării Negre pe 6 și 13 octombrie, iar guvernul lui Rumen Radev a evitat să acuze direct Rusia, în preajma alegerilor prezidențiale din 25 octombrie, pe care Iliana Iotova le conduce detașat. ▸ O navă de marfă a fost lovită de drone în largul Constanței; Ursula von der Leyen s-a declarat „profund alarmată de o nouă escaladare rusească în Marea Neagră”. ▸ Parlamentul de la Chișinău a obligat platformele de taxi electronice să proceseze plățile prin instituții licențiate în Moldova, după ce Europa Liberă a scris că Yandex ar fi obținut peste 7 milioane de euro pe an fără să le declare. ▸ Relația Trump–Zelenski s-a deteriorat din nou după acordul SUA–Rusia privind motorina și restricționarea Starlink/Starshield pentru Ucraina; sondajele arată că 60% dintre americani consideră că politicile lui Trump au slăbit economia SUA. ▸ Austria a expulzat patru diplomați ruși, iar Republica Moldova urmează să declare persona non grata un diplomat rus, după căderea unei drone cu explozibil. ▸ Ucraina și Rusia au făcut un nou schimb de câte 270 de prizonieri de război, al treilea de la 19 august, iar Polonia ia în calcul detectoare de metale în școli.
|
